Declaratiile Directorului SRI, Eduard Helvig in cadrul audierii in fata sedintei Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputatilor si Senatului

Declaratii Helvig
Conform unui comunicat de presa emis de SRI, astăzi, 25 ianuarie 2017, Directorul Serviciului Român de Informații, domnul Eduard Hellvig, însoțit de membrii Biroului Executiv, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Regasiti integral declarația de presă a Directorului SRI, susținută la finalul audierilor:

„Mulţumesc, domnule preşedinte! Bună seara, tuturor! E o onoare şi o plăcere pentru mine să mă reaflu, astăzi, la Parlamentul României, un loc în care mi-am desfăşurat o bună perioadă activitatea ca om politic. Am participat, astăzi, la o discuţie extrem de utilă, onestă, transparentă, aşa cum este normal să existe la nivelul acesta între Comisia de control şi Serviciul Român de Informaţii. Am exprimat, la această primă întâlnire, dorinţa mea personală şi a Serviciului Român de Informaţii de a avea o comunicare cât mai deschisă, corectă şi transparentă cu membrii Comisiei. Discuţiile, evident, nu au ocolit şi au clarificat evenimentele recente în care a fost menţionat numele Serviciului Român de Informaţii. Am oferit detalii cu privire la ancheta internă şi la mecanismele de identificare şi sancţionare a lucrurilor care nu funcţionează în parametrii aşteptaţi.

Aş vrea să fac câteva lămuriri pe care le consider extrem, extrem de necesare atât pentru opinia publică, pentru partenerii noştri interni şi internaţionali, cât şi pentru angajaţii Serviciului Român de Informaţii. Vă mărturisesc că am cumpănit mult înainte de a împărtăşi aceste gânduri.

Suntem martori, în aceste zile, la o divizare în societatea românească, la atacuri fără precedent la adresa instituţiei al cărei director sunt şi consider o datorie din partea mea să punctez câteva lucruri. Am preluat mesajele venite din partea persoanelor de bună credinţă. Le vom trata – atât eu, cât şi instituţia pe care o conduc – cu toată seriozitatea adecvată situaţiei. Suntem conştienţi de lucrurile care s-au vehiculat în spaţiul public şi vă garantez că le voi trata cu toată responsabilitatea. Am sesizat, totodată, că există interesul de a destabiliza o instituţie puternică şi serioasă a statului român. Le spun tuturor, mai ales celor de bună credinţă, că Serviciul Român de Informaţii are instrumente validate în timp să se apere atât pe el, dar mai ales pe cetăţenii României. Un SRI slab, timorat, destabilizat ar însemna o Românie dezarmată în faţa ameninţărilor, iar asta nu foloseşte nici instituţiilor statului român şi nici românilor.

Eu nu am date şi dovezi care să confirme tot ceea ce se spune în spaţiul public. Dacă există astfel de date, ele trebuie puse la dispoziţia organelor de aplicare a legii. Pentru orice presupus abuz sau încălcări ale legii care implică Serviciul, Comisia de control trebuie sesizată. Alte comentarii nu aş mai dori să fac pe acest subiect.

Consider că, într-o democraţie reală, este esenţial şi fundamental ca serviciile de informaţii să nu fie omniprezente şi omnipotente. Acele vremuri au apus de mult şi nu trebuie să se mai întoarcă. Înţeleg preocuparea societăţii româneşti, la 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, ca Serviciul Român de Informaţii să fie o instituţie subordonată mecanismelor democratice. Subliniez, în schimb, totodată, şi faptul că, oricând, Serviciul Român de Informaţii va fi solicitat sau mandatat de către decidenţi să ajute la întărirea statului român, o va face, aşa cum a făcut-o şi în trecut, în limitele clare date de lege şi de Constituţia României. Demonizarea instituţiei pe care o conduc prin atragerea sau plasarea sa în zona speculaţiilor, îi afectează, în primul rând, pe angajaţii noştri oneşti şi loiali ai statului român, ne afectează menirea şi misiunea dată de lege. Ne este greu să ne apărăm, pentru că fiecare mesaj pe care îl transmitem este interpretat. Cei care ne atacă ştiu că nu vom intra în acest joc şi de aceea continuă. Am speranţa, atât ca director al Serviciului Român de Informaţii, cât şi ca cetăţean, că aceste lucruri se vor opri, dacă nu pentru instituţia noastră, măcar pentru binele României, pe care sunt convins că fiecare dintre noi şi-l doreşte.

Vreau să subliniez clar hotărârea mea de a ţine SRI în limitele cadrului legal şi al misiunilor sale stipulate de lege. Cei care mă cunosc ştiu că urăsc abuzurile. De aceea vă spun foarte clar: SRI nu are şi nu va avea acoperiţi în politică sau justiţie. In mandatul meu, SRI nu se va implica în niciun tip de joc de putere. În mandatul meu, SRI nu va organiza proteste sau alte mişcări de stradă, aşa cum fals s-a afirmat în anumite locuri. Cred că fiecare instituţie trebuie să-şi desfăşoare activitatea în cadrul stabilit de lege şi de Constituţia României, însă îmi doresc o colaborare transparentă cu toate instituţiile statului. Doar pentru că suntem un serviciu de informaţii nu înseamnă că trebuie să fim o instituţie izolată.

Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenţii le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofiţerii SRI au oferit, în cadrul acestor protocoale, asistenţă tehnică de specialitate şi nu au desfăşurat activităţi de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă şi tehnică în aceste dosare, în baza şi în limitele mandatelor, iar în prezent colaborează cu organele de aplicare a legii. Colaborarea se face în concordanţă cu decizia CCR din martie 2016.

Consider că astăzi avem nevoie de un cadru legal adaptat nevoilor statului, clar, transparent şi îmi exprim speranţa ca Parlamentul României să ne ajute în acest sens. Eu am afirmat public nevoia unei legislaţii în materie de securitate naţională. Am susţinut public nevoia de transparenţă instituţională şi control democratic, modern. Am dovedit toleranţă zero pentru derapajele de orice natură, iar toate aceste lucruri le-am făcut fără să perturb eficienţa SRI şi fără să fac un spectacol din asta. Întotdeauna când au apărut lucruri care nu funcţionează, care nu sunt în matca lor, am dispus şi voi dispune măsuri reparatorii. Voi enumera câteva dintre ele. Am dispus adoptarea unui Cod de etică profesională a angajaţilor Serviciului Român de Informaţii, ce va fi, în câteva zile, publicat şi în Monitorul Oficial, pentru a norma transparent conduita în activitatea angajaţilor noştri. Documentul vine să clarifice răspunsul la o serie de întrebări puse recent în registrul public prin consacrarea unor standarde de conduită raportate la onoarea, demnitatea şi exigenţele asociate profesiei de ofiţer de informaţii. Vă pot spune, ca titlu de exemplu, că acest Cod va clarifica, fără echivoc, eventuale situaţii de incompatibilitate în care ar putea să se plaseze un ofiţer al Serviciului Român de Informaţii. Am schimbat şi suntem în plin proces de reformare a structurii de securitate internă prin măsuri administrative şi prin modernizarea politicilor de securitate. Am cerut public sprijinul Parlamentului pentru adoptarea pachetului nou de legi privind securitatea naţională, întrucât cadrul normativ nu poate, în forma lui actuală, să acopere lacunele legislative în combaterea marilor provocări de securitate cu care, din păcate, ne confruntăm astăzi. Noi nu avem voie, potrivit legii, să avem iniţiative legislative şi este foarte bine asta. Este rolul Parlamentului şi e normal să fie aşa. Parlamentul este chemat să facă legi în democraţie în interesul bunei funcţionări a statului nostru democratic. Am speranţa că Parlamentul ne va ajuta în acest sens.

Am explicat Comisiei modul de fundamentare a bugetului solicitat de Serviciu. Stiu, sunt conştient că există în dezbaterea publică o percepţie cu privire la bugetul Serviciului Român de Informaţii. Sunt, la fel ca şi dumneavoastră, atent la orice lucru cu privire la ceea ce înseamnă banul public. Am pus accent pe următoarele coordonate: amplificarea ameninţărilor ce ţin de terorism, contraspionaj, crimă organizată şi agresiuni cibernetice. Toate aceste lucruri au generat o suprasolicitare a Serviciului cu impact direct asupra bugetului instituţiei. Calitatea de membru al alianţei euroatlantice din care facem parte ne obligă, dacă nu cel puţin din bun simţ, să participăm la asigurarea securităţii colective şi consumă o sumă semnificativă din bugetul SRI. Să vă dau un exemplu: Serviciul Român de Informaţii, împreună cu celelalte instituţii de intelligence din România – SIE şi Direcţia de Informaţii Militare – este al doilea contributor pe segmentul de analiză la NATO, după Statele Unite. Este un efort pe care îl facem zi de zi astfel încât decidenţii noştri să ia deciziile în cunoştinţă de cauză şi ținând cont de interesele strategice ale statului român. O mare parte din bugetul SRI merge la pensii şi salarii, pentru că, trebuie să vă spun cu toată responsabilitatea, ca să suplinim ce fac alte servicii cu tehnologie avansată şi extrem de costisitoare, Serviciul Român de Informaţii face cu angajaţi. Asta presupune costuri şi asta, din păcate pentru securitatea naţională, presupune un efort bugetar adecvat. Înţeleg discuţiile care există în spaţiul public cu privire la buget, dar cheltuielile de asigurare a securităţii întotdeauna vor fi mai mici decât cele de insecuritate.

Închei prin a vă spune că, în urmă cu aproape doi ani, când am primit votul pentru a ocupa funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, eu, personal, ştiam clar un lucru pe care îl am de făcut: să mă asigur că această instituţie lucrează şi va lucra în interesul cetăţeanului. Astăzi vă spun, cu toată responsabilitatea, că Serviciul Român de Informaţii a înţeles acest lucru şi, împreună cu angajaţii din SRI, am pus instituţia pe această direcţie pe care sunt convins că se va menţine şi după terminarea mandatului meu. Aşa e normal în democraţie, ca instituţii de asemenea fel să lucreze în interesul cetăţeanului. Mulţumesc!”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *