Declaratiile Presedintelui Senatului Calin Popescu-Tariceanu ca urmare a primirii scrisorii Presedintelui Romaniei privind intentia organizarii referendumului

Calin Popescu-Tariceanu, Presedintele Senatului Romaniei a emis o serie de declaratii in urma primirii scrisorii Presedintelui Romaniei, klaus Iohannis, cu privire la intentia anuntata de organizare a unui referendum. Regasiti mai jos textul integral al comunicatului de presa emis de Senatul Romaniei in data de 25 Ianuarie 2017.

Doresc să vă informez oficial că am primit astăzi scrisoarea Președintelui României cu privire la subiectul pe care sigur îl cunoașteți – intenția anunțată de organizare a unui referendum. Și vreau să vă spun care sunt procedurile pe care Parlamentul le va urma – și anume: întrunirea în ședință comună a Birourilor permanente, Birourile permanente vor sesiza cu solicitarea președintelui comisiile juridice ale Parlamentului, vom stabili o dată până la care comisiile juridice trebuie să prezinte avizul, după care urmează ca cele două Camere, reunite să se întrunească în ședință comună în vederea adoptării punctului de vedere privitor la referendum. Acest lucru trebuie să se întâmple într-un termen de 20 de zile. Avizul Parlamentului este consultativ. Acestea fiind spuse, este clar că vom demara această procedură și, mai departe, sigur, vom vedea cum vor evolua lucrurile. Sigur, o serie de comentarii au fost deja făcute, n-aș vrea să mai detaliez asupra acestui subiect. Asupra oportunității, ați văzut că au fost inclusiv asociațiile profesionale ale magistraților care au ridicat semne de întrebare legate de necesitatea inițierii unui atare demers. Numai atât vreau să subliniez: în momentul de față, există o Hotărâre de Guvern privitoare la strategia de combatere a corupției în perioada 2016-2020, care stabilește clar care sunt opțiunile României în această privință și există, de asemenea, și o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, exact în același sens, care stabilește și prioritățile și căile de acțiune pentru întărirea statului de drept și combaterea corupției. Așa încât și mie mi se pare că demersul este, practic, nepotrivit. Ar fi fost normal ca, în cazul în care ar fi existat o discuție publică, o dezbatere publică care să pună sub semnul întrebării necesitatea continuării unor astfel de demersuri, să se organizeze un Referendum și apoi, pe baza Referendumului să se ia decizia. Deciziile sunt deja luate. Nu știu de ce mai organizăm Referendum dar, în fine! Aceasta este întrebarea la care, sigur, va trebui să răspundă Parlamentul, în ansamblul său și Președintele României. Ieri însă am urmărit declarațiile pe care Președintele Iohannis le-a făcut la Strasbourg și am reținut o chestiune la care vreau să mă refer, de fapt: am o nelămurire, o neînțelegere și îmi permit să ridic această întrebare în spațiul public, cu speranța că Președintele va face o clarificare necesară. Domnia sa a declarat ieri că ”cei care au impresia că ei conduc lucrurile acum”. M-am simțit vizat, în calitate de Președinte al Senatului, membru al coaliției de guvernare și îmi pun întrebarea normală: nu coaliția aceasta, care are majoritatea în Parlament și care susține Guvernul este cea care conduce instituțiile democratice și Executivul? Adică, cum avem impresia că conducem? Înţelegem că există, de fapt, paralel cu puterea democratică, alte structuri de putere care conduc România: preşedintele şi, ajutat de nu ştiu cine, de băieţi, numai de unii băieţi, poate doar ăia cu ochi albaştri, nu ştiu. E un lucru care pe mine chiar mă preocupă. Chestiunea asta, vedeţi, mă preocupă. De ce? Pentru că la întrebarea pe care i-am pus-o înainte alegerilor, dacă preşedintele va recunoaşte rezultatul alegerilor, dacă va ţine cont de votul românilor, pare şi prin toate acţiunile pe care le-a desfăşurat în ultima perioadă să ignore votul pe care românii l-au dat şi să dorească să conducă România în afara cadrului constituţional democratic. Faptul că se pune în fruntea coloanelor de manifestanţi la o manifestaţie, nu mai vorbesc, neautorizată, o manifestaţie care, sigur, este expresia cea mai naturală a opţiunilor unor cetăţeni, opţiune pe care eu le-o respect. Ca liberal, consider că fiecare român are un drept pe care ni l-am câştigat cu greu după 1990, dreptul la liberă exprimare. Acest drept eu îl respect. În acelaşi timp însă, cred că trebuie să respectăm cu toţii ordinea constituţională democratică. De aceea am avut alegeri, de aceea avem un parlament şi această idee pe care preşedintele a lansat-o, de organizare a unui referendum, se circumscrie unui alt tip de atitudine, caracteristică regimurilor totalitare, în care dictatorul discută direct cu poporul peste capul instituţiilor democratice, peste capul parlamentului, peste capul partidelor politice şi se consultă cu poporul. Aceste consultări sunt de foarte multe ori extrem de riscante. Ca să vă dau doar un exemplu, să înţelegeţi ce înseamnă riscul unor astfel de consultări: Germania, Germania de astăzi, după al Doilea Război Mondial, când a redactat Constituţia care este în vigoare şi astăzi, a eliminat posibilitatea organizării de referendum, tocmai de teama ca Germania să nu se reîntoarcă la epoca de dictatură pe care a cunoscut-o începând din 1933 până la mijlocul anului 1945, când a capitulat în faţa puterilor aliate – şi au luat această măsură de prevedere. Regret această abordare, deci din perspectiva declaraţiilor pe care le-a făcut ieri preşedintele şi a intenţiei pe care a manifestat-o, de organizare a unui referendum.
Călin Popescu Tăriceanu:    Al treilea punct la care doresc sa mă refer este că –  deja ştiţi – s-a primit raportul Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Vă pot spune că nu am stat să citesc în detaliu fiecare pagină, are aproximativ 12 pagini şi mai mult, 15, m-am uitat la concluzii. Concluziile, la un moment dat, m-au bucurat. Am să vă redau primul paragraf din concluzii: Rapoartele MCV ale Comisiei din perioada 2014, deci din perioada Ponta, din 2015 şi 2016 au putut evidenţia o tendinţă şi un bilanţ pozitiv care indică progrese importante şi un caracter ireversibil, tot mai pronunţat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV. Şi continuă cu această apreciere. E bine. Normal ar fi fost ca concluzia finală, simplă, clară, concisă să fie că se recomandă ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Ei bine, nu. Aşa cum am spus şi în trecut, aici este o poveste fără sfârşit, ţintele sunt în mişcare. Avem progrese ireversibile, dar mai trebuie ceva făcut. Tot timpul se mai găseşte ceva de făcut. Trebuie să îmbunătăţim un aspect sau să modificăm altul. Sunt aberaţii. În Raport m-am uitat puţin la chestiunea care priveşte puţin Parlamentul. Să vă citesc şi acest pasaj referitor la Parlament: Se recomandă Parlamentului să-şi motiveze deciziile. Nu ştiu cum să facem să-l inviţi pe fiecare senator să-şi motiveze votul sau, la Camera Deputaţilor, 340 şi ceva de deputaţi să-şi motiveze votul. Nicăieri, în nici o ţară, Parlamentul nu motivează deciziile. E un vot, votul poate să fie deschis sau secret – nu se motivează aceste decizii. Noi să facem reguli noi în România, altele decât sunt în altă parte. Nu funcţionează imunitatea în România altfel decât funcţionează în altă parte. Imunitatea este un instrument care a fost inventat de cei care au adus pe lume parlamentarismul dintr-un motiv simplu: ca să apere, în primul rând, deputaţii opoziţiei de excesele pe care poate să le facă majoritatea, şi, în al doilea rând, să apere cetăţenii de lipsa reprezentării în parlament atunci când acţiunea abuzivă poate să vină nu din partea majorităţii, ci poate să vină din partea organelor de anchetă sau a altor instituţii de forţă. Aceasta e regula care funcţionează peste tot. Imunitatea în România nu este nici mai cuprinzătoare, nici mai puţin cuprinzătoare decât în alte părţi. Deci, acest gen de recomandări mi se par total neavenite. Şi, în concluzie, vreau să vă spun ceva: o să deschid o discuţie şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, pe acest subiect, şi cu premierul Grindeanu, şi o să-l rugăm şi pe ministrul de externe să facem o consultare la care  vă spun de pe acum că le voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisei că nu mai dorim să cooperăm în cadrul Mecanismului de Verificare. Care nu este unul de cooperare, este unul de verificare şi care, practic, stabileşte un tratament discriminatoriu pentru România. Dacă un astfel de mecanism de verificare a instituţiilor puterii judecătoreşti se va hotărî pentru toate ţările europene, atunci , foarte bine, nu o să facem notă discordantă. Dar dacă acest mecanism este destinat să continue numai în ceea ce priveşte România, nu discut de Bulgaria că nu e treaba mea, atunci eu propun ca, în cadrul Comisiei Europene, să se ia notă de acest punct de vedere pentru că, aşa cum spuneam şi înainte, nu facem decât să aplicăm un tratament discriminatoriu, să avem nişte ţinte în mişcare, din considerente politice pe care le ştim, vă pot da exemple concrete, anul acesta vor fi alegeri în Germania, vor fi alegeri în Franţa, nu vor să deranjeze climatul politic din acele ţări. La anul vor fi alegeri în alte ţări, sigur, prin urmare mecanismul se poate perpetua sine die. Şi eu nu sunt de acord cu astfel de atitudini, au trecut zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România a făcut progrese substanţiale şi remarcabile cu combaterea corupţiei, cred că nu există ţară în care demersul de combatere a corupţiei să fi fost atât de susţinut şi este în continuare susţinut, dar cred că această atitudine a Comisiei este complet nejustificată şi ea se cere a fi remediată şi România tratată ca o ţară cu drepturi depline în Uniunea Europeană la 10 ani de la aderare.

 

Sursa: Senatul Romaniei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *